Copilul!

In cei 26 de ani(sau 25 bis!) viata mi-a dat cateva lectii usturatoare…ce-i drept nu prea multe dar "putine si bune". In urma lor reuseam , intotdeauna , sa-mi regasesc pofta de viata, zambetul, bucuria, visele… asemenea unui copil care cade, se loveste, vrea sa planga dar descopera subit o noua jucarie, un leagan, etc…si intr-o fractiune de secunda a si uitat de cazatura , de durere.

In tot acest timp, copilul a fost mai mereu acolo…sa se bucure de viata…

Ultima lectie primita nu a fost usturatoare…ci mult mai mult de atat…. de atunci tot caut copilul, incerc sa-l regasesc dar nu -i nicaieri!

I guess it’s time to grow up…huh…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s